Coarda este primul element care declanșează sunetul produs de orice instrument cu coarde. Ea constă dintr-un material lung și subțire, întins între două puncte fixe. Calibrul corzii se referă la grosimea sau diametrul materialului.

Când o coardă este pusă în mișcare cu degetele, cu arcușul sau cu ciocănelul, ea începe o vibrație care răspândește în aer un grup de frecvențe. De obicei, una dintre ele predomină asupra celorlalte și se numește notă muzicală. Celelalte frecvențe, mai subtile, se numesc armonice și conferă sunetului proprietățile de timbru.

Corzile mai groase sunt folosite pentru notele mai joase sau notele de bas. Corzile mai subțiri sunt folosite pentru corzile mai înalte sau notele mai înalte. Tensiunea corzii se referă la forța exercitată asupra instrumentului. Corzile grele au o tensiune mai mare în comparație cu corzile mai ușoare, care au o tensiune mai mică. Corzile grele se simt grele: este nevoie de puțin mai multă forță în degete pentru a le cânta, față de corzile mai ușoare. Tensiunea corzii este direct legată de grosimea și densitatea acesteia.

  

Există o diferență între cerințele de calibru și de tensiune pentru oudurile arabe și cele turcești. Oudurile turcești sunt acordate mai sus decât oudurile arabe, așa că folosesc corzi cu un calibru mai mic, adică mai subțiri. Totuși, prin acordarea mai sus, coarda de oud trebuie supusă unei tensiuni mai mari.

Ați putea fi interesat și de: Totul despre instrumentul oud

Materiale pentru corzile de oud

Coarda de oud era făcută în vremurile de început din mătase sau din intestin. În epoca modernă, cele două perechi de corzi joase sunt făcute din nailon cu diametrul de 0.55-0.70 și 0.65-0.80 mm. Celelalte trei perechi și coarda simplă cea mai de sus sunt făcute din mătase înfășurată cu un aliaj foarte fin de cupru, nichel și argint.

• Mătase: un material natural rezistent, folosit cândva foarte mult la instrumentele din Extremul Orient. Este costisitor. Corzile se fac prin răsucirea fibrelor laolaltă.
• Intestin: intestin de animal, folosit pe scară largă în trecut. Corzile se rup ușor și se dezacordează repede. Pentru a le face se pot folosi intestine de pisică, de oaie și de capră. Acestea trebuie tăiate în fâșii subțiri și răsucite laolaltă.
• Nailon: în zilele noastre este înlocuitorul obișnuit al corzilor din intestin și din mătase. Nailonul are rezistență și tărie, dar se deformează odată cu trecerea timpului. Există corzi monofilament sau corzi înfășurate.
• Metal: folosit pe scară largă împreună cu corzile din nailon. Produc un sunet luminos și puternic. Pot varia de la o simplă sârmă până la metal înfășurat peste corzi din nailon. 

Ați putea fi interesat și de: Cum se acordează un oud turcesc

 

Cum se schimbă corzile la oud

Schimbarea corzilor de oud poate părea foarte dificilă dacă nu ați făcut-o niciodată, însă am dori să vă ușurăm treaba explicând-o pas cu pas în videoclipul nostru de pe YouTube de mai jos.

1. Scoateți toate corzile, desfăcând cuiul de acordaj până când corzile oudului sunt complet slăbite. Apoi desfaceți buclele legate de căluș.
2. Legați o coardă nouă de căluș. Treceți coarda de oud prin orificiul călușului din partea stângă a acestuia și înfășurați-o ca și cum ați face un nod. Repetați de 1,2,3,4 ori și strângeți bine. (Vă rugăm să urmăriți videoclipul de pe YouTube pentru o explicație mai clară)
3. Legați celălalt capăt al corzii de oud de cuiul de acordaj corespunzător. Trebuie să tăiați coarda nouă astfel încât să nu rămână prea multă coardă în plus de înfășurat pe cui. Numărați 1,2,3 cuie și apoi tăiați coarda. (Vă rugăm să urmăriți videoclipul de pe YouTube pentru o explicație mai clară)
4. Treceți coarda de două ori prin orificiul cuiului. După ce ați fixat-o, înfășurați coarda. După schimbarea corzilor de oud, trebuie să vă reacordați oudul.

 Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați Colecția noastră de corzi pentru oud.